Romeo Cemîrtan: "Raportul dintre Biserica Ortodoxă şi stat în R.S.S.M. în perioada anilor 1945-1961"

Miercuri 17 iunie ora 18.00 la Librăria 9 (str. Puşkin, 9) am avut plăcerea să vă invităm la următoarea şedinţă a Forumului Plural, cu participarea lui Romeo Cemîrtan (doctorand a Facultatea de Teologie Ortodoxă, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi.

Titlul prezentării: "Raportul dintre Biserica Ortodoxă şi stat în R.S.S.M. în perioada anilor 1945-1961"

Romeo Cemîrtan este doctorand la Facultatea de Teologie Orodoxă, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi. În 1999 a obţinut diploma de licenţă, iar în 2001, diploma de magistru în teologie la aceeaşi facultate şi universitate. În 1991 a absolvit Liceul de Artă din Kiev. R. Cemîrtan a activat în calitate de lector (la ULIM, Seminarul teologic, Liceul „Liviu Deleanu din Chişinău) şi ca realizator-prezentator al unui ciclu de emisiuni la Radio Antena C (2001-2007). A colaborat la Asociaţia Naţională a Turismului Rural, Ecologic şi Cultural (ANTREC) şi la Revista Teologică “Alfa şi Omega”.

Rezumatul comunicării:

Scopul prezentării mele este să dovedesc, cu ajutorul unui corpus de documente de arhivă inedite, implicarea statului sovietic în evoluţia şi orientarea vieţii religioase din Basarabia în perioada de după cel de-al doilea război mondial. Pentru aceasta, îmi propun următoarele obiective:

1) Să descriu situaţia religioasă în Moldova sovietică după cel de al doilea război mondial.

2) Să analizez atitudinea şi contribuţia întîistătătorilor Bisericii Ortodoxe din R.S.S.M faţă de persecutarea sentimentului religios de către autorităţile sovietice.

3) Să descopăr metodele de oprimare a clericilor şi a comunităţilor religiose de către statul sovietic.

4) Să expun elementele de bază ale mărturiilor şi dovezilor de rezistenţă religioasă faţă de politica antireligioasă a conducerii comuniste din R.S.S.M.

5) Să stabilesc premisele istorice ale interferenţei dintre politic şi religios în R. Moldova (după 1991).

Prezentarea mea nu urmăreşte să confrunte sau să coroboreze mai multe surse şi opinii cu privire la raportul dintre biserică şi stat, ci să argumenteze documentar teza cunoscută conform căreia autorităţile sovietice s-au implicat brutal şi flagrant în domeniul religios de-a lungul întregii perioade sovietice.

În sfîrşit, cercetarea evoluţiei vieţii religioase din teritoriul pruto-nistrean ne va ajuta să înţelegem premisele care au condus la polarizarea societăţii de astăzi din R. Moldova pe criteriu etnic, politic şi religios.