A 8-a şedinţă Forum Plural: Virgil Pâslariuc, Dr. - CV, rezumatul comunicării şi imagini
Virgil Pâslariuc (n. 27/07/1969) este conferenţiar universitar la Catedra de Istorie a Românilor a Facultăţii de Istorie şi Filosofie a Universităţii de Stat din Moldova. Îşi susţine doctoratul la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi (2002) cu tema Marea boierime şi domnie în Ţara Moldovei în secolul al XVI-lea, sub îndrumarea profesorului Ioan Caproşu. Interesele sale de cercetare se încadrează în următoarele domenii: istorie culturală, antropologie istorică, evoluţia elitelor în epoca medievală şi modernă şi nobilimii basarabene în secolul XIX etc. În prezent se află cu o bursă de cercetare post-doctorală la Universitatea din Bologna.
În luna mai a anului 1812, o călugăriţă de 19 ani de la mănăstirea Curătura, ţinutul Soroca, numită Persida, în forţa unor împrejurări „(ne)fericite” a ajuns să trăiască singură într-o casă din via mănăstirească, aflată în afara schitului. Primăvara, tinereţea şi lipsa de supraveghere au dus la declanşarea inevitabilului – o legătură de scurtă durată cu un tânăr care lucra la mănăstire. Acest fapt nu a rămas fără consecinţe: Persida a rămas gravidă. Imposibilitatea de a ascunde sarcina o face să fugă de la mănăstire, iar într-un sat din apropiere ea naşte o fetiţă. Peste câteva luni fetiţa moare, iar Persida este nevoită să se întoarcă la mănăstire, unde se căieşte, învinuindu-l pe fostul ei partener de viol. Conform obiceiurilor locale, blagocinul mănăstirilor din ţinut o obligă să frecventeze în mod obligatoriu slujbele şi să muncească la bucătărie timp de un an de zile…
Ceea ce nu ştia însă pe atunci Persida era că, în aceleaşi zile când se consuma „romanul” din via Curăturii, s-a produs un alt eveniment, care i-a marcat destinul. Anume atunci, la „Hanul lui Manuc” din Bucureşti, generalul Kutuzoff se grăbea să încheie pacea cu reprezentanţii otomani, iar provincia dintre Prut şi Nistru, numită de atunci Basarabia, a devenit parte integrantă a Imperiului Rus.
Noile autorităţi eparhiale ruseşti află despre călugăriţa care a născut un prunc şi demarează o anchetă în toată legea. Ignorând decizia autorităţilor ecleziastice locale, acestea revăd datele problemei, luând ca reper legislaţia civilă şi canonică rusească.
Dosarul Persidei, întocmit cu mare grijă de Dicasteria duhovnicească din Chişinău (ANRM, F. 205, d. 88) constituie baza documentară a acestei comunicări. Aplicarea metodei micro-istorice, a cercetării fenomenelor sociale „la scară mărită” (Jacques Revel), ne-a permis să „descifrăm” în acest document limbajul noii Puteri, care reorganizează pe baze noi spaţiul social basarabean, (re)defineşte şi impune propria înţelegere a normelor, după care această societate va trebui să funcţioneze (păcatul individual fiind transformat în delict social), instaurând, totodată monopolul asupra aplicării pedepselor în cazul acestor „devieri”.
Graţie metodei micro-istorice, documentul ne permite să întrezărim întregul dramatism al impactului Statului în sfera privată, în cazul nostru al unei tinere călugăriţe, care trebuia să fie pedepsită în mod „exemplar” pentru greşeala ei, pentru că ar fi pus în pericol nu doar „trupul” şi „sufletul” ei, ci întreaga ordine socială, prin încălcarea unor convenienţe admise la acea epocă. Documentul examinat arată cum „fapta” Persidei este în mod succesiv catalogată, demonstrată şi sancţionată.
„Scara mărită” aleasă în cadrul acestei analize permite să fie repuse în discuţie unele postulate istoriografice, care la nivel „macro-istoric” au un caracter prea axiomatic.
Comments