Dr. Petru Negură: CV, titlul şi rezumatul prezentării
Dr. Petru Negură: Date biografice
Petru Negură (n. 1974, Chişinău) este doctor în sociologie la E.H.E.S.S. (Paris) şi lector superior la ULIM (Chişinău). P.N. obţine licenţa, apoi diploma de masterat în litere (1995, Universitatea „Al. I. Cuza”, Iaşi). Între 1995-1999, P.N. este lector la Universitatea de Stat din Moldova, unde predă un curs de istoria literaturii franceze. După un an de studii la Şcoala Doctorală în Ştiinţe Sociale de la Bucureşti, P.N. obţine în 2000 o Diplomă de Studii Aprofundate (DEA / M.phil.) în sociologie la Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales (EHESS, Paris), în urma căreia este admis la doctorat la aceeaşi Universitate cu o teză întitulată Naţională prin formă, socialistă după conţinut. Literatură şi politică în Basarabia românească şi Moldova sovietică în epoca stalinistă (1918-1956). În septembrie 2007 P.N. obţine titlul de doctor în ştiinţe sociale (sociologie), cu „felicitările juriului”. În perioada 2006-2007, P.N. este bursier al Colegiului Noua Europă, Bucureşti (dir. Andrei Pleşu). P.N. a publicat mai multe articole în domeniul istoriei sociale şi al sociologiei culturii în Basarabia şi Moldova sovietică în reviste de specialitate şi în volume colective (Moldova, România, Franţa, Spania). P.N. a participat la cîteva colocvii regionale şi internaţionale la Chişinău, Bucureşti, Paris, Moscova.
Titlul prezentării: Alfabetizare şi "luptă de clasă" în mediile rurale din Moldova sovietică postbelică (1945-1953)
Rezumat :
În iunie 1940, cînd Uniunea sovietică anexează Basarabia, jumătate din populaţia fostei provincii româneşti este analfabetă. Administraţia sovietică desfăşoară, între 1940 şi 1941 şi după război, o campanie ambiţioasă de alfabetizare a populaţiei neştiutoare de carte din Basarabia, în cea mai mare parte locuind în localităţile rurale. Alfabetizarea se vrea de asemenea o instruire politică a noilor cetăţeni sovietici. În ciuda resurselor şi eforturilor investite, campania de alfabetizare se ciocneşte de un şir de dificultăţi. Reforma lingvistică aplicată de autorităţi, care încearcă să confere unui grai local un statut de limbă literară „cu drepturi depline”, îngroaşă de fapt rîndurile analfabeţilor şi semi-analfabeţilor noii republici sovietice. Preocupaţi mai curînd de cifre decît de rezultatele efective, un anumit număr de “combatanţi culturali” (kul’tarmeitsy), ei înşişi avînd la activ un nivel destul de redus de şcolaritate, se satisfac cel mai des cu învăţarea în grabă a alfabetului chirilic şi a semnăturii. La mijlocul anilor 1950, o parte însemnată a populaţiei rurale continuă să împărtăşească anumite tradiţii şi credinţe populare în loc să adopte noul mod de viaţă predicat de statul-partid, prin intermediul sistemului de învăţămînt şi propagandă. Confruntînd acte de arhivă oficiale şi mărturii orale, această prezentare îşi propune să încrucişeze două perspective – una oficială („de sus”), alta socială („de jos”) – care converg în această întreprindere de aculturaţie care a fost alfabetizarea persoanelor adulte din Moldova sovietică după cel de-al doilea război mondial.
Petru Negură (n. 1974, Chişinău) este doctor în sociologie la E.H.E.S.S. (Paris) şi lector superior la ULIM (Chişinău). P.N. obţine licenţa, apoi diploma de masterat în litere (1995, Universitatea „Al. I. Cuza”, Iaşi). Între 1995-1999, P.N. este lector la Universitatea de Stat din Moldova, unde predă un curs de istoria literaturii franceze. După un an de studii la Şcoala Doctorală în Ştiinţe Sociale de la Bucureşti, P.N. obţine în 2000 o Diplomă de Studii Aprofundate (DEA / M.phil.) în sociologie la Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales (EHESS, Paris), în urma căreia este admis la doctorat la aceeaşi Universitate cu o teză întitulată Naţională prin formă, socialistă după conţinut. Literatură şi politică în Basarabia românească şi Moldova sovietică în epoca stalinistă (1918-1956). În septembrie 2007 P.N. obţine titlul de doctor în ştiinţe sociale (sociologie), cu „felicitările juriului”. În perioada 2006-2007, P.N. este bursier al Colegiului Noua Europă, Bucureşti (dir. Andrei Pleşu). P.N. a publicat mai multe articole în domeniul istoriei sociale şi al sociologiei culturii în Basarabia şi Moldova sovietică în reviste de specialitate şi în volume colective (Moldova, România, Franţa, Spania). P.N. a participat la cîteva colocvii regionale şi internaţionale la Chişinău, Bucureşti, Paris, Moscova.
Titlul prezentării: Alfabetizare şi "luptă de clasă" în mediile rurale din Moldova sovietică postbelică (1945-1953)
Rezumat :
În iunie 1940, cînd Uniunea sovietică anexează Basarabia, jumătate din populaţia fostei provincii româneşti este analfabetă. Administraţia sovietică desfăşoară, între 1940 şi 1941 şi după război, o campanie ambiţioasă de alfabetizare a populaţiei neştiutoare de carte din Basarabia, în cea mai mare parte locuind în localităţile rurale. Alfabetizarea se vrea de asemenea o instruire politică a noilor cetăţeni sovietici. În ciuda resurselor şi eforturilor investite, campania de alfabetizare se ciocneşte de un şir de dificultăţi. Reforma lingvistică aplicată de autorităţi, care încearcă să confere unui grai local un statut de limbă literară „cu drepturi depline”, îngroaşă de fapt rîndurile analfabeţilor şi semi-analfabeţilor noii republici sovietice. Preocupaţi mai curînd de cifre decît de rezultatele efective, un anumit număr de “combatanţi culturali” (kul’tarmeitsy), ei înşişi avînd la activ un nivel destul de redus de şcolaritate, se satisfac cel mai des cu învăţarea în grabă a alfabetului chirilic şi a semnăturii. La mijlocul anilor 1950, o parte însemnată a populaţiei rurale continuă să împărtăşească anumite tradiţii şi credinţe populare în loc să adopte noul mod de viaţă predicat de statul-partid, prin intermediul sistemului de învăţămînt şi propagandă. Confruntînd acte de arhivă oficiale şi mărturii orale, această prezentare îşi propune să încrucişeze două perspective – una oficială („de sus”), alta socială („de jos”) – care converg în această întreprindere de aculturaţie care a fost alfabetizarea persoanelor adulte din Moldova sovietică după cel de-al doilea război mondial.
Comments