Aurelia Felea: Egali în sărăcie? Satul basarabean în primii ani de comunism, văzut din perspectiva surselor narative (studiu identitar)

AURELIA FELEA

Absolventă a Universităţii de Stat din Moldova, Facultatea de Istorie (1989). Doctor în istorie (1997). Lector la Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Istorie (1994-1998) şi la Universitatea Liberă Internaţională din Moldova, Departamentul Istorie şi Relaţii Internaţionale (1998-2002). Bursieră a Deutscher Akademischer Austauschdienst (DAAD, 2000), a Open Society Institute, Higher Education Support Program, Southeast European Faculty Development Program (2001-2004), a Institutului de Studii Avansate Colegiul Noua Europă din Bucureşti (2007-2008) şi a Institutului Cultural Român din Bucureşti (2008). Preocupări ştiinţifice: istoria Europei Centrale şi de Est; metamorfoze identitare în timpul transformărilor sociale de anvergură; memoria perioadei comuniste.

Egali în sărăcie? Satul basarabean în primii ani de comunism, văzut din perspectiva surselor narative (studiu identitar)

Preocupată în ultimii ani, în cadrul unor iniţiative venite din partea Universităţii din Graz (Austria) şi a Institutului Goethe-Bucureşti, de comunizarea Basarabiei, autoarea cercetării a observat, cu referinţă la ştiinţele sociale din Republica Moldova, progrese în explorarea arhivelor şi în cercetarea dimensiunii politice a fenomenului totalitar. Investigaţiile efectuate până în prezent s-au centrat prioritar pe aspecte legate de etnie, lăsând în umbră alte forme identitare, demne de interes. În acelaşi timp, se poate constata contribuţia modestă a istoriei orale la studierea trecutului recent şi valorificarea nesemnificativă a memorialisticii.

Din motivele expuse mai sus, autoarea şi-a propus să caute răspuns la un şir de întrebări: Cum a afectat schimbarea regimului proprietăţii identitatea personală? În ce măsură se poate vorbi, din perspectiva naratorilor, despre un antagonism social în Moldova sovietizată? În ce raporturi s-au aflat ideea despre persoană şi accesul la bunuri? Deoarece într-o societate distributivă, formal egalitară, cum a fost cea sovietică, a existat o strânsă relaţie între poziţia socială a individului, contactul lui cu puterea şi accesul la bunurile de consum, nu pot fi trecute cu vederea nivelul de viaţă şi strategiile – legale şi ilegale – adoptate de către săteni, pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai.

Poziţia statului sovietic faţă de săteni a fost structurată, mai presus de toate, de viziunea asupra mediului rural ca sursă de bunuri şi de un metaconcept ideologic, puterea fiind forţată, din cauza penuriei de resurse materiale şi umane, să treacă cu vederea multe dintre caracteristicile societăţii rurale perpetuate după distrugerea vechiului regim. Statul comunist a intimidat satul, extorcându-l într-un mod extrem de dur, în special până la începutul anii 1970, dar n-a fost în stare să-i controleze viaţa integral, în manifestările ei complexe, subterane, contradictorii. Satul s-a alimentat încă mult timp din fondul său spiritual şi afectiv tradiţional şi din remanenţele modernizării incipiente precomuniste.

Deşi rezistenţa ţărănimii faţă de stat poate fi urmărită de-a lungul întregii perioade comuniste, poziţia satului nu putea fi una de permanentă contestare, implicită sau explicită. Sătenii, pe de o parte, şi puterea, pe de altă parte, au fost antrenaţi treptat într-un joc ţesut din negocieri, ofensive şi replieri menite să facă traiul cât de cât acceptabil. Este ceea ce reputatul istoric şi profesor german H.-D. Loewe numea, în cadrul unui seminar la Universitatea Heidelberg, dialogul tacit al omului de rând cu sistemul. Preţul plătit de mediul rural în acest proces a inclus şi ceva din ceea ce constituia lumea lui interioară. Autoarea consideră că această abordare va putea aduce în viitor un spor de înţelegere a felului cum a funcţionat regimul comunist în Moldova Sovietică, dar şi a societăţii actuale, cu preferinţele sale ideologice, reperele axiologice, reţelele şi solidarităţile de grup, cu propensiunea pentru anumite manipulări şi practici de guvernare.